Istoric Biserică
March 25, 2020

Istoric comuniate/sat

Satul Țagu este așezat în extremitatea sud-vestică a județului Bistrița-Năsăud, în așa-zisa Câmpie de coline înalte a Transilvaniei, într-o zonă geografică delimitată spre est de interfluviul Șieu-Teaca și valea Dipșei, de culoarul Someșului Mic la nord, de cumpăna de ape Mureș-Someșul Mare, la sud, de piemontul Apusenilor la vest.[1]

Se învecinează la est cu Visuia, la vest cu Cătina, la nord cu Budești-Fânațe iar la sud cu Țăgșoru. Condițiile fizico-geografice determină în mare măsură formarea și dezvoltarea așezărilor umane.

Urmele viețuirii omenești în vatra actualului sat și în hotarele lui se pierd în negura timpului. Primele descoperiri în hotarul satului Țagu datează din perioada neolitică.

Arheologii au descoperit trei așezări aici:

  1. Așezarea neolitică de la Țagu – “Dealul Căbgicului”, la Sud-Vest de sat locuire civilă, așezare din Neolitic
  2. Situl arheologic de la Țagu, în vatra satului, la Sud de școală, locuire civilă, așezare din Epoca migratiilor, Hallstatt, Latène
  3. Situl arheologic de la Țagu – “După dos”, la 3 km Est de sat, locuire civilă, așezare din Hallstatt, Latène

Cercetările de suprafață efectuate în locul numit “Rotundu”, au dus la descoperirea, în anul 1962, a unei mici așezări aparținând culturii Coțofeni (1900-1700 î.d. Hr). Acest material arheologic a fost clasificat și inventariat sub inv. nr.9228-9229, aflându-se la Muzeul de istorie din Bistrița, iar rezultatele cercetărilor au fost publicate.[2]

Prima atestare documentară păstrată, referitoare la moșia Țagu, o avem din data de 31 mai 1327, când regele Carol Robert al Ungariei, poruncește Capitlului din Alba Iulia, să hotărnicească moșiile Feldioara, Cătina si Țagu (Cheeg), din comitatele Cluj și Dăbâca, ale magistrului Toma, fiul lui Dionisie, în vechile hotare între care le-a stăpânit pe vremuri Ehelleus, fiul lui Moise, după împărțeala făcută de fratele său.[3]

Până în anul 1628 nu mai avem știri despre Țagu. În acest an apare menționat numele judelui moșiei Țagu, Gavrilă Danciu (Gabriel Danchÿo) într-un proces ținut la Cluj în cazul unor cai furați din localitatea Lacu (Feketelak).[4]

Conform Dicționarului istoric al localităților din Transilvania, denumirile localității Țagu reflectate in documente de-a lungul timpului, au fost:

  • Cheeg la 1327
  • Terra Ceeg, Maior Ceeg la 1329
  • Cheegh la 1349
  • Chegh, Cheg la 1356
  • Nogcegh la 1359
  • Villa Olahczeg la 1402
  • Ceek la 1493-1494
  • Naghcherg la 1505
  • Alsoczeeg la 1506
  • Czeeg la 1519
  • Naghczeeg la 1522
  • Nagh-Czeg la 1523
  • Nagy Czek la 1733
  • Czagu la 1750
  • Czagu Mare la 1850
  • Nagy Czeg, Țagu de la 1854[5]

[1] I. Sîrcu, Geografia fizică a Republicii Socialiste România, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, pag. 303.

[2] Gh. Marinescu, Cercetări și descoperiri arheologice aparținând bronzului timpuriu (cultura Coțofeni) în nord-estul Transilvaniei, în Revista Bistrița, vol. VIII, 1994, pag. 18.

[3] Pompei Boca, Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud – secolele XII-XIV-, în File de istorie, Vol. I, 1971, pag. 97-98.

[4] Vasile Lechințan, Cneji și juzi în Cîmpia Transilvaniei în procese judecătorești la scaunele comitatense Cluj și Turda în prima jumătate a secolului al XVII-lea, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXVII (1985-1986), Editura Academiei Republicii Socialiste România, pag. 149.

[5] Coriolan Suciu, Dicționarului istoric al localităților din Transilvania, vol. II, O-Z, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *