Înalt Preasfințitul Arhiepiscop Andrei
Iisus sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu harul la Dumnezeu şi la oameni (Luca 2, 52).
Un tânăr bine educat este de mare preţ şi în faţa lui Dumnezeu şi în faţa oamenilor. Când vezi un copil bine crescut ţi se bucură sufletul. În copilul bine educat vezi amestecate inocenţa, drăgălăşenia, bunătatea şi multe alte virtuţi. Pentru ca lumea în care trăim să devină mai bună, nu există altă soluţie decât educarea copiilor şi tinerilor. Aşa precum pentru înnoirea unei grădini trebuie să se sădească arbuşti noi, iar, ca să crească şi să înflorească, trebuie să fie bine îngrijiţi, mai ales că nu există posibilităţi prea mari de a transplanta arbori bătrâni şi de a-i face să rodească[1], tot aşa, pentru îmbunătăţirea atmosferei din societate, de care ne plângem, nu există altă posibilitate decât educarea tinerilor.
Preot Paroh Daniel Dascălu
”...și iată Eu sunt cu voi până la sfârșitul veacului. Amin” (Matei 28, 19-20).
Socieatea modernă și totodată seculară în care trăim astăzi din păcate încearcă să îl scoată pe Dumnezeu din sfera de convețuire, omul făcând tot mai mult efort ca să creeze un mediu sau o societate din care Dumnezeu să nu mai facă parte, sigur că această utopie ce pornește de la Platon și se continuă până la Hobbes nu va fi posibilă, pentru că mesajul Mântuitorului este clar, în momentul în care trimte pe Sfinții Apostoli la propovăduire și prin ei și pe noi, astfel zice Hristos ” Drep aceea, mergând învățați toate neamurile...și iată Eu sunt cu voi până la sfârșitul veacului. Amin” (Matei 28, 19-20). Așadar rolul nostru, al tuturor în virtutea, preoției universale, nu este altul decât acela de a-L păstra pe Hristos viu în viața noastră prin urmare și prezent în societatea noastră, pentru că El nu ne va părăsi niciodată, de aceea constatând că bătrânii nostrii credincioși și exemplari pleaca la Domnul, îl parafrazez pe Înalt Preasfințitul Andrei, care zice ”dacă dorim ca societatea noastră să prospere nu este altă cale decât o educație cât mai bună a tinerilor” bineînțeles în virtutea credinței noastre.Religie și istorie
